Ciobanesc Caucazian

Ciobanesc Caucazian

Rase de caini: Ciobanesc Caucazian

   Rasa Ciobanesc Caucazian (Kavkazskaya Ovcharka, -KO) este o rasă de câine de talie medie spre mare, cu constituție robustă, aproape masivă; se adaptează ușor la condiții climaterice variate, este rezistent și nepretențios, astfel încât este utilizat în aproape toate regiunile fostei Uniuni Sovietice. Câine activ, cu psihic puternic, are un instinct de apărare puternic dezvoltat, ferocitatea și neîncrederea față de străini fiind o caracteristică recunoscută.
*Nu este indicat persoanelor fără experiență!

      Rasa Ciobanesc Caucazian este una dintre primele rase de câini a cărui origine se pierde în trecutul nebulos.
Dacă acceptăm teoria marelui Konrad Lorenz despre descendența câinelui din șacal și lup, atunci Ciobanescul Caucazian este cel mai strălucit reprezentant al celui din urmă, moștenind de la acesta independență, iubire față de libertate, curaj și agresivitate. Fără îndoială, strămoșul direct al cainelui Ciobanesc Caucazian este Mastiff -ul de Tibet, descris in 1845 de Youatt William. După ce au emigrat din est, câinii străbuni s-au extins pe teritorii mari fiind utilizați pentru luptă și pază la oi.

   Până la începutul secolului XX, odată ce umanitatea a început să dezvolte transportul, comunicațiile și noile echipamente tehnologice, caucazienii trăiau relativ izolați astfel câinii lor și-au păstrat aceleași caracteristici prezente și în ziua de azi.
Acum 150 de ani însă începea cucerirea Caucazului de către Rusia. La această dată Ciobăneștii Caucazieni au început să fie folosiți la paza unitățiilor militare, atât celor rusești cât și celor turcești dar și în luptă, în timpul războiului ruso-turc. În armata rusă acești câini au fost introduși, printr-un ordin special, pentru protecția tuturor fortărețelor implicate în operații militare (campania 1765-1774).
În 1930 la Nuremberg sunt prezentați pentru prima dată într-o expoziție trei caini din rasa Ciobanesc Caucazian, câștigând un renume mondial fiind numiți de către presă “Giganții Roșii”. Însă în anii următori a început o deteriorare a rasei din cauza deportărilor violente care au avut loc în Caucaz, rezultând încrucișări nesupravegheate, și scăderea numărului de exemplare cauzate de Al Doilea Război Mondial. Din fericire Ciobănescul Caucazian nu a avut soarta ciobăneștilor mongolezi sau kirghiztane iar cu ajutorul chinologilor ruși (Ilina, Bogolyubsky, Vaysman, Mazover) s-a reușit prezervarea rasei. În 1954, tatăl chinologiei sovietice, A.P. Mazover,a împărțit rasa în trei tipuri:
-tipul georgian (puternic, spectaculos, înalt, păr lung formând coamă și franjuri bogate pe membre și pe coadă)
-tipul armean (mai scund decât cel georgian, păr lung formând coamă și franjuri, colorit gri cu sau fără pete, chiar tigrat)
- tipul azer (de stepă-înalt, corp plin, musculatură plată, păr scurt, colorit variat; și montan-asemănător cu cel georgian, mască neagră și colorit roșcat sau arămiu).

   Mari centre pentru creșterea cainilor din rasa Ciobanesc Caucazian sunt în:
Sankt Petersburg (Leningrad), Dnepropetrovsk, Kiev, Moscova, Donetsk, Perm, Ivanovo, etc. Cea mai cunoscută canisă era “Red Star”. Între anii 1993-1995 rasa Ciobanesc Caucazian devenit foarte populară lucru ce a dus la multiplicări necontrolate dar și de această dată rasa a supraviețuit datorită proprietățiilor ei unice: viabilitate și vitalitate ereditară.

   Ceea ce trebuie clarificat este faptul că acești câini nu sunt ciobănești (Schaferhunde, -germ.) precum rasa Ciobanesc German, Scottish, Shelti, etc – câini de origine europeană, care nu au un astfel de istoric, fiind produși prin intervenția omului cu scopul de a controla turma (acest tip de activitate necesitând un câine obedient cu o statură medie și corp mobil)-, ci câini de ciobani (Hirtenhunde-germ., Shepherd dogs-engl.) care au o origine mult mai veche, având menirea de a apăra turma de predatori (inclusiv oameni),-selecția făcându-se natural și fiind caracterizați printr-o statură impozantă, agresivitate și independență. Numele băștinaș este Volkodav (câinele lup), dar în Rusia este cunoscut sub diminutivul ovcharka(овчарка,-rus) care înseamna pe undeva câinele ciobanului.
Hrănirea unui Ciobanescu Caucazian reprezintă un eveniment zilnic (pe lânga atenție,tandrețe si implicarea în diverse activități fizice) prin care stăpânul își ia angajamentul de lider alfa și asigură cu responsabilitate o alimentație adecvată câinelui. Deoarece câinele este o specie înrudită cu lupul (Canis lupus) el este preponderent carnivor. Pe lângă alimentele de origine animală: carne de vită, porc, pui, cal, gâscă, curcan, oaie, miel și pește dezosat (în cantități nu foarte mari) se recomandă și o serie de legume (atenție la cele toxice-ex.ceapa) cum ar fi roșii, salată, spanac, cartofi(fierți in coajă și pisați), morcovi (rași), țelină, pătrunjel, fasole verde și varză (nu foarte des).
Pentru a completa sursa de proteine, aminoacizi și carbohidrați sunt foarte recomandabile organele de porc și vită (ficat, rinichi, plămâni), pastele făinoase, ouă (de preferat fierte), cereale, lapte, brânza și fructe(ocazional). Oasele reprezintă și ele o sursă favorabilă de calciu însa ele trebuie să fie de proveniență cabalină sau de vită, fără așchii și cu măduvă destulă. Hrana administrată trebuie sa fie bine fiartă, pentru omogenizare, iar rația trebuie suplimentată în funcție de nivelul de activitate a câinelui. La puii de Ciobanesc Caucazian tainurile vor fi 7 la număr (la 4 luni) scăzând treptat la 3 până la vârsta de 2 ani (stadiul de maturitate). Pentru a păstra pofta de mâncare și sănătatea câinelui este necesar zilnic min. 30 minute de plimbare în zone cu aer curat (pădure, pajiște, munte, parc). Apa trebuie să fie la discreție.
Suplimentele nutritive (calciu, magneziu, fosfor, fier,etc.) se pot administra în perioada de creștere a câinelui la recomandarea medicului veterinar.O alimentație bazată pe produse comerciale(majoritatea tratate cu chimicale) este de evitat (duc la diverse boli de piele, alergii, constipație) acestea fiind în discordanță cu dieta unui adevărat câine de munte.
Ciobănescul Caucazian este o rasă foarte rustică care nu suferă de boli grave. Însă probleme pot apărea la șold (displazia de șold), la ochi (heterocromie oculară~pleoape inferioare foarte căzute), la stomac (dilatație-torsiune de stomac) și mai rar maladia cotului.
Defecte considerate foarte grave la Ciobanesc Caucazian sunt:
- câine fricos sau prietenos cu străinii, apatic;
- culoare de fond aproape neagră cu pete roșcate;
- talie: masculi-sub 68 cm, femele-sub 64 cm;
- absența subpărului;
- cap ușor sau îngust, labe plate sau cu degete foarte depărtate, dinți mici, incisivi implantați neregulat, diverse deviații ale membrelor.

Citeste si:

Comments are closed.



s2Member®